primar-cordaneni

Dumitraș Constantin Cristian
primarul comunei Cordăreni

Vă urez un călduros bun venit pe site-ul Comunei Cordăreni, unde vă așteaptă informații utile despre activitatea administrației locale și detalii interesante despre comună, în general.

cached Proiecte în derulare

Modernizare infrastructură rutieră în Comuna Cordăreni

Modernizarea sistemului de iluminat public stradal în Comuna Cordăreni, Etapa I și Etapa II

Reabilitare Energetică Moderată Cămin Cultural din Comuna Cordăreni

Reabilitare Energetică Moderată "Școala Gimnazială Mihai Munteanu" din Comuna Cordăreni

Construire imobil locuințe colective pentru tineri din medii defavorizate în Comuna Cordăreni

Masă sănătoasă în Comuna Cordăreni derulat pe perioada desfășurării cursurilor școlare din anul 2024

Dezvoltarea serviciilor de educație timpurie complementare

compare_arrows Proiecte propuse

Accesarea de fonduri europene pentru amenajarea parcului de la nivelul comunei Cordăreni

Înregistrarea gratuită a imobilelor prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară

Realizarea unui sistem fotovoltaic dedicat autoconsumului de energie electrică la nivelul comunei Cordăreni

Realizarea unei baze sportive exterioare

Continuarea întreținerii permanente prin pietruire a tuturor drumurilor

Transformarea școlilor din satele Slobozia și Grivița în clădiri administrative cu scopul de asigurare a unor servicii sociale

Consultă traseele și orarele de circulație a autobuzelor și microbuzelor (rute tur-retur între reședința de județ și alte orașe și localități), precum și programul de funcționare și numerele de telefon pentru unitățile de interes public: dispensar, farmacie, polție, poștă, parohie, zile de targ și altele.

Vezi mai mult

4153 ha

Suprafață

1729

Populație

975

Gospodării

1033

Locuințe

METEO

Ora locală

9:51 am

troita-cordareni

Tradiții locale

Șezătorile iernii – Cordăreni

Vezi mai mult...

Ansamblul Cordăreanca

Vezi mai mult...

Fii Satului Cordăreni

Vezi mai mult...

Cordăreni - România în Straie de Sărbătoare - Festival Concurs

Vezi mai mult...

„Șezătorile iernii” – Cordăreni

Tradițiile ne conferă unicitate, identitate şi valori. De-a lungul timpului obiceiurile strămoșești au reuşit să ne țină uniți, să ne dea putere să depăşim greutățile, să ne învețe să fim solidari, să ne respectăm între noi şi să ne păstrăm vie speranța de mai bine.

Fii Satului Cordăreni

Vă invităm cu drag la „FII SATULUI” evenimentul care are loc anual în comuna Cordăreni! Ne dorim ca acest eveniment să rămână o tradiţie și în fiecare an să oferim clipe de bucurie şi emoţie tuturor celor ce vor veni la sărbătoarea comunei. Este o zi specială pentru toţi locuitorii din Cordăreni.

Ansamblul Cordăreanca

Ansamblul Cordăreanca, cartea de vizită a comunei Cordăreni. Cultura, arta și tradiția văzută ca mod de viață, gândire și educație. În anul 2008, cu multă dăruire fiii satului Mirela și Cristi Dumitras, pentru a-i păstra curată şi nealterată frumuseţea şi originalitatea acestui veşmânt popular, într-un cuvânt pentru a nu lăsa să piară datinile, obiceiurile şi meşteşugurile locale, înființează Ansamblul Cordăreanca.
Ansamblul folcloric „Cordareanca” a fost înfiinţat cu intenţia de a valorifica şi duce mai departe obiceiurile şi tradiţiile folclorice specifice comunei care au fost păstrate cu mândrie de ansamblul vechi, acesta activând între anii 1968-1986. Anul de debut al ansamblului a fost 2008, acesta desfaşurandu-şi activitatea în căminul cultural din comuna, păstrând cu sfințenie obiceiurile primite din moși, strămoși. Aici reliefăm obiceiurile de iarnă- cu jocul căiuților, jocul caprei, jocul mascaților, jocul ursului, colinde și urături, obiceiul de nuntă, șezătorile, etc.
În colectivul ansamblului activează peste 115 de membri, mladitele de viitor ale ansamblului sunt deja in formare, aproximativ 50 de copii au participat la cursurile de vara, organizate la caminul cultural al comunei.

Cordăreni - România în Straie de Sărbătoare - Festival Concurs

„Veșnicia s-a născut la sat!” spunea poetul Lucian Blaga.
Satul românesc este acela ce poartă peste ani tradiția portului, cântecului și dansului popular. Cât timp le cunoaștem și le transmitem din generație în generație vom rămâne veșnic: ROMÂNI. Cântecul popular ne reprezintă așa cum am fost și suntem: frați uniti pe glia aceasta scăldată de sânge, pe meleaguri îndrăgite de țăranii și conducătorii lor.

Personalități locale

george-enescu

George Enescu

N. 1881 - D. 1955

George Enescu s-a născut la 19 august 1881 în satul Liveni-Vârnav din județul Botoșani, în familia arendașului Costache Enescu și a soției lui, Maria, fiica preotului Cosmovici.
A manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, iar la vârsta de 5 ani a apărut în primul său concert și a început studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella. Primele îndrumări muzicale le primise de la părinții săi și de la un vestit lăutar, Niculae Chioru

Între anii 1888 și 1894 studiază la Conservatorul din Viena, având profesori printre alții pe Joseph Hellmesberger jr. (vioară) și Robert Fuchs (compoziție). Se încadrează rapid în viața muzicală a Vienei, concertele sale, în care interpretează compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani.

După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, își continuă studiile la Conservatorul din Paris, între anii 1895 și 1899, sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioară), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet și Gabriel Fauré (compoziție). La data de 6 februarie 1898 are debutul în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică Poema Română.

În același an, începe să dea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară. Admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) era deseori invitat să execute piese pentru vioară în Castelul Peleș din Sinaia.

Enescu a pus pe muzică câteva dintre poemele reginei Carmen Sylva, dând naștere mai multor lieduri în limba germană. Prințesa Martha Bibescu și-l disputa pe marele compozitor cu regina, dar se pare că aceasta din urmă a reușit să învingă, George Enescu fiind un invitat permanent la palatul regal, unde lua parte la seratele muzicale organizate de regină.

Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima sa Simfonie (1905), Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).

Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris, întreprinde turnee în mai multe țări europene, având parteneri prestigioși ca Alfredo Casella sau Louis Fournier.

mihai-munteanu

poetul Mihai Munteanu

N. 1930 - D. 2009

La 20 noiembrie 1930 se năștea la Slobozia, comuna Cordăreni, județul Botoșani, poetul Mihai Munteanu. În satul natal a absolvit școala primară, apoi pașii l-au purtat către Şcoala Normală "Al. Vlahuţă" Şendriceni – Dorohoi și mai departe, către Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, Universitatea "Al.I. Cuza" Iaşi.
A rămas dedicat vieții satului și oamenilor vrednici alături de care a crescut. În comuna natală a fost învățător, profesor, director de școală.

În universul rural a simțit forța cuvântului, înțelesurile nealterate ale limbii române. A debutat cu versuri în revista Tânărul scriitor, pe când avea 23 de ani. Au urmat colaborări la publicaţii periodice: Clopotul, Convorbiri literare, Iaşul literar, Luceafărul, Luceafărul (Botoşani), România literară, Tânărul scriitor, Zori noi ş.a.

Nu s-a lăsat doborât de complexul provincialului, nu s-a lăsat cucerit de strălucirile forfotei literare, a creat înlăuntrul ființei și tot dinlăuntrul ființei s-a revărsat în lume prin cuvânt. Poemele lui Mihai Munteanu sunt curate, sincere, pătrunzătoare prin simplitatea trăirii. Poezia lui Mihai Munteanu nu este ostentativă, nici ultimativă. La fel cum aerul zilei învăluie, la fel cum viul respiră în fiecare fir de iarbă, poemele se rostuiesc într-un suflu odihnitor al cuvintelor pure.

„Busola arată încă nordul. Până/ aici au venit caii vântului/ cu coamele albe si lungi. Aici/ ne oprim. Ultimul act îl joacă/ pentru voi, al vostru pentru/ totdeauna-POETUL”.

A publicat numeroase volume: Cerul în aripi (versuri; Bucureşti: E.P.L., 1969), Proiect de statuie (plachetă; Botoşani: C.J.C.E.S., 1979), Izvoare albastre (versuri; Bucureşti: Litera, 1980), Lumea basmului (versuri pentru copii; Iaşi: Junimea, 1989), Centrifuga ideilor (versuri; Botoşani: Quadrat, 1997), Jurnalul unui elev visător: (1945-1948) (proză; Botoşani: Quadrat, 1998), Apoteoze montane (versuri; Botoşani: Axa, 1999), Manuscrisele de la Şendriceni: (1949-1950) (proză; Botoşani: Quadrat, 2000), Tipare de vânt (versuri; Botoşani: Quadrat, 2001), Sub aura Poeziei (memorialistică; Botoşani: Quadrat, 2002), Rada Triumfului (versuri; Botoşani: Axa, 2003), Pălăria de paie (versuri pentru copii; Botoşani: Quadrat, 2004), Lumina de la Şendriceni (memorialistică; Botoşani: Quadrat, 2004), Poezii (antologie lirică: 1969-2004; Botoşani: Quadrat, 2005), Repere sentimentale: Cordăreni, Ibăneasa, Holm (memorialistică; Botoşani: Quadrat, 2006), Balade (Botoşani: Quadrat, 2007), Clipe de viaţă (însemnările zilnice ale unui dascăl de ţară: 1970-1977; Botoşani: Quadrat, 2008), Sonete (Botoşani: Quadrat, 2009).
S-a stins din viață pe 19 mai 2009, în Cordăreni.

Ultima actualizare: 09:41 | 20.09.2024

Sari la conținut